PROIECT FORMATIV SI
METODOLOGIA VALUTARII

‎1. De la activitatea de mediere culturala la profilul profesional al Mediatorului ‎Cultural.‎
Din punct de vedere cronologic, activitatea di mediere culturala s-a nascut “de jos in ‎sus”, spontan si fara un regulament, mult timp inainte de a se gindi la o adevarata ‎figura profesionala in gradul de a dezvolta functii complexe (Mediator Cultural). La ‎inceputul anilor 90 in Italia au inceput sa se faca pasi importanti si sa se adune o mare ‎bogatie de experiente de mediere culturala, promovate de Institutiile locale (Regiuni, ‎Provincii si Comune), de asociationism si de voluntariat. Si in delicatul sector al ‎formarii profesionale s-au realizat lucruri importante. Datorita muncii asociatiilor si ‎sponsorizarii din partea Institutiilor locale, numerosi mediatori culturali sunt deja ‎presenti in scoala, in Birourile de Munca in cadrul Provinciei Roma, in questure, in ‎justitie, in inchisori si in spitale. O definitie a medierii culturale nascuta din pratica ‎operativa, acceptata de cei mai multi este urmatoarea:‎
‎“Cind intr-un proces de comunicare se evidentiaza situatii de reciproca dificultate de ‎intelegere intre reprezentantii unor culture diverse, activitate de Mediere Culturala ‎face loc intelegerii, clarifica punctele neclare intre actorii comunicarii, definind ‎pentru partile ce se confrunta sistemele de coduri, limbajele si valorile culturale de ‎adoptat in scopul de a depasi distantele si potentialele conflicte”.‎
In pricipiu, interventia de mediere culturala se desfasoara pe trei nivele:‎
‎1.‎ lingvistic/comunicativ (interpretare bilaterala, prevenirea si pilotarea golurilor si ‎blocarilor relazionale, prevenirea prejudiciilor etc.) ;‎
‎2.‎ orientativ/informativ (traducere de informatii ce servesc la apropierea ‎imigrantului catre un serviciu public facindu-l accesibil si, in acelasi timp, ‎comunicare operatorilor specificul si diferentele culturale ale imigrantului);‎
‎3.‎ psiho-social si socio-cultural (rol de schimbare sociala, de stimul in vederea ‎organizarii si imbogatirii serviciului de mediere).‎
Mediatorul Cultural dezvolta functia primara de usurare a comunicarii intre subiecti ‎apartinind unor culturi d.p.d.v. antropologic diverse. Imigrant el insusi si bun ‎cunoscator al limbii italiene, opereaza pentru imbunatatirea intelegerii intre actori, ‎traducind aspectele explicite esi implicite ale diverselor modalitati de comunicare si ‎prevenind situatii de potential conflict.‎
Mediatorii Culturali ce de ani buni muncesc in diverse sectoare (sanatate, scoala, ‎justitie, teritoriu) au in comun urmatoarele caracteristici: ‎
• apartin unei culturi diverse de cea italiana; ‎
• au o buna cunoastere atit a propriei culturi antropologice cit si a celei italiene;‎
• au trait si elaborat experienta imigrarii, atit personale cit si familiale iar in final au ‎ajuns sa aiba o pozitie stabila in cadrul societatii italiene;‎
• au o deosebita capacitate relationala;‎
• au un traseu formativ de nivel mediu-inalt sau inalt (bacalaureat, licenta).‎
Mare parte dintre acesti operatori a frecventat cursuri de formare profesionala, de ‎obicei dupa ce au muncit in domeniul pentru care au studiat pentru o oarecare ‎perioada.‎
Proiectul organizat de Cooperativa H.E.L.P. – si din care cursul de Formare ‎Profesionala este doar un segment – are intentia de a raspunde la o dubla exigenta:‎
‎-‎ definirea figurii profesionale de Mediator Cultural, a functiilor sale si ‎morfologiei acestuia; aceasta activitate este in pusa in practica prin completarea ‎unui test elaborat de Italia Lavoro;‎
‎-‎ definirea traseului formativ de baza, adica pachetul de continuturi minime ‎indispensabile pentru a tine pieptul complexitatii functiilor operative cu care ‎fiecare Mediator Cultural se confrunta in fiecare zi.‎
S-a gasit necesar, in lipsa de instrumente formalizante, a se defini citeva criterii de ‎fundal pentru selectarea intrebarilor. Aceste criterii, in realitate, corespund setului de ‎insusiri de baza pe care MC trebuie sa le aiba. Sunt deci conditiile necesare, de ‎fundal pentru inceperea unei activitati profesionale de Mediere Culturala. ‎
In acelasi mod, continuturile activitatii formative au fost definite cautind sa se ‎identifice nevoia de informatii si de competente necesare pentru a incepe activitatea de ‎MC. Dupa ce au fost examinate unele experiente la nivel national si dupa ce au fost ‎intervievati operatorii, ariile formative au fost astfel definite:‎
‎1.‎ Elemente baza de antropologie culturala (cultura, negocierea conflictelor, ‎stereotipuri si prejudicii, ecc.)‎
‎2.‎ Elemente avansate de comunicare interpersonala;‎
‎3.‎ Elemente baza ale legilor internationale, europene si italiane, punind accent pe ‎normele asupra imigratiei in vigoare la ora actuala; cunoasterea serviciilor ‎disponibile pentru persoanele imigrante si a pachetului de drepturi ale ‎cetatenilor, asigurate de normele legislative in vigoare si de Tratatele ‎Internationale;‎
‎4.‎ Elemente de istorie a fenomenului migratoriu (diversele tipologii de proiecte ‎migratorii, asteptarile, fazele de adaptare la noua societate etc.).‎
‎5.‎ Cunoasterea ariei socio-culturale, mai bine zis a organizarii si a disciplinei din ‎sector (legile muncii; D.legislativ. 626/94; protectia sociala etc.)‎
S-a retinut necesar sa se alature activitatilor teoretice si experienta formativa de stage ‎‎(ucenicie pe linga structuri private sau publice, ce opereaza in sectorul imigratiei sau ‎in servicii asemanatoare).‎

‎2. Obiective formative‎
Activitatea formativa pentru adulti comporta definirea de obiective formative centrate ‎pe potentialitatea adultilor avind in vedere limita obiectiva si subiectiva existenta ‎‎(timp, alt serviciu, viata de familie etc).‎
Individuarea traseului formativ permite cintarirea rezultatului formativ nu numai in ‎raport cu criterii abstracte de “eficienta si eficacitate”, dar mai ales prin criterii de ‎‎“depasire si consolidare”, mai apropiate problematicilor diversitatilor culturale.‎
Diversitatea culturala, intr-adevar, prezinta trei aspecte ce influenteaza hotaritor ‎procesul formativ:‎
a) radacina obiectiva a diversitatii culturale (aria antropologico-lingvistica de ‎provenienta, conjuncture personale);‎
b) interpretarea subiectiva a diversitatii culturale (reactie a subiectului in fata ‎propriilor limite avind in vedere propria experienta, care variaza de la persoana la ‎persoana si prezinta modalitati diverse);‎
c) interpretarea obiectiva produsa de context (actiune/reactie la societatea locala, in ‎fata institutiilor etc.) prin prejudicii, bariere, obstacole in contrast cu parametrii clasici ‎ai antropologiei: virsta, sex, coloarea peilei, vocatie religioasa etc...‎
‎“Greutatea specifica” a acestor trei factori variaza de la persoana la persoana. ‎Obiectivul primari al formarii devine deci depasirea limitarilor constituite de ‎conditiile preliminare ale imigrantului. Obiectivul formativ “pur”, referitor la ‎continuturile specifice (conostinte, abilitati, competente etc.) devine astfel un ‎instrument al obiectivului primar: invatarea utilizarii pachetului Word din partea ‎indivizilor de limba si cultura araba, spre exemplu, devine momentul de start al unui ‎traseu de dapasire a limitelor (obiective si subiective), independent de cantitatea de ‎informatii pe care cursantul reuseste sa inmagazineze in memorie.‎
Pe baza acestei necesare premize metodologice, analiza cazurilor, condusa de grupul ‎de munca a profesorilor in privinta celor trei aspecte a dus la definirea a 7 parametri, ‎care constituie in sine sapte obiective ale formarii.‎
Acesti 7 parametri de fapt costituie “etapele” traseului de depasire a conditiei limitante ‎a imigratului ce ajunge in Italia.‎
‎3. Parametrii/obiectivele‎
Conditia de zi cu zi a imigrantului e constituita din batalia infinita ce trebuie sa ‎sustina pentru a obtine rezultate care, pentru toti ceilalti, sunt sigure. E important sa se ‎inteleaga aceasta conditie. Iata de ce traseul formativ nu poate sa nu ia in consideratie ‎conditia de plecare, care, inainte de a fi intelectuala si mentala, e fizica si concreta.‎
‎3.1. socializzare e dialogare con culture “altre”‎
L’isolamento di partenza, spesso rafforzato dall’esperienza che si sviluppa all’interno ‎del nucleo familiare e del gruppo etnico di appartenenza, comporta anche una socialità ‎frammentaria. Per l’immigrato, quindi, accettare il confronto quotidiano con estranei ‎rappresenta sempre un passaggio problematico.‎
‎3.2. consolidarea increderii in propriile forte‎
Observind propria diversitate, multi imigranti pierd progresiv increderea in propriul ‎potential; aceleasi institutii formative, nascute si construite in jurul conceptelor de ‎‎“normalitate” si de “medie”, nu fac decit sa confirme aceasta atitudine, deoarece pun ‎in mod inevitabil accentul pe capacitati ce lipsesc in loc sa puna accentul pe ‎potentialul present. Participarea la curs, pentru toti cursantii, a insemnat si acceptarea ‎ideii de a face un pariu fiecare cu sine insusi. ‎

‎3.3. inmagazinarea de cunostinte in mod profund‎
Efortul formativ de 400 ore (268 ore de teorie/pratica field si 132 ore de stage) a fost ‎intens si cotidian, fie in timpul fazelor de lectii frontale fie in timpul fazelor de ‎practica si de formare la distanta (convorbiri telefonice, fotocopie cu info, materiale de ‎studiu pe suporturi magnetice si optice, test de verificare etc.). Capacitatea de a ‎confirma in fiecare zi scopul propus la inceputul cursului si capacitatea de a depasi ‎descurajarea (inevitabila) generata de cantitatea de notiuni si de informatii de absorbit, ‎a constituit elementul de valutare cel mai relevant.‎
‎3.4. capacitatea de a munci cu altii‎
Sociabilitatea si capacitatea de a se relationa a fiecaruia au fost puse la incercare si ‎prin formarea de grupuri de munca, la care au fost date anumite obiective. A fost deci ‎necesar ca participantii sa invete sa ia masuri (pt ei insisi si pt altii), interiorizind si ‎invatind sa de descurce cu regulile medierii intereselor comune.‎
‎3.5. respectarea orarului si a obiectivelor distribuite‎
Darea de indatoriri specifice si cu limite de timp a consimtit majoritatii cursantilor sa ‎deprinda buone capacitati de integrare, putin prezente in fazele initiale ale cursului.‎
‎3.6. a avea autonomie operativa in munca ‎
Pasul succesiv (nu toti il vor face in aceeasi masura), e constituit in probarea ‎capacitatii de autonomie (capacitate de a produce decizii si lua hotariri coerente cu ‎obiectivele asumate). Autonomia constituie un factor important in ideea introducerii in ‎cimpul muncii, in condittile in care foarte rar Mediatorii Culturali se gasesc a fi ‎integrati in grupuri de munca sau echipe interdisciplinare.‎
‎3.7. intelegerea propriei functii in fluxul de servicii
Pentru Mediatorul Cultural e de vitala importanta sa defineasca cu exactitate propria ‎pozitie in confront cu sistemul in care intervine. Exista riscul de interpretari gresite, ce ‎reducon totul la simpla traducere lingvistica, sau ce tind a transfera asupra persoanei ‎MC complexitatea unor fenomene apartinind organizatiilor. ‎
Aceasta munca, ce ce se va desfasura in forma de negociat cu toti ceilalti actori ce fac ‎parte din panorama de zi cu zi a interculturalitatii, are scopul de:‎
a)‎ A reduce asteptarile in exces si a redefini preocuparea scazindu-i din importanta ‎data in zilele noastre, fata de diversele grade di dificultate a unor institutii ca ‎scoala, sanatate, inchisori etc;‎
b)‎ A pune la incercare efectivele capacitati de relationare si negociabilitate.‎
‎4. De la traseul individual la fisa individuala de valutare‎
Traseul formativ a prins forma in fisa individuala ce rezulta astfel compusa:‎
‎- in prima coloana sunt puse obiectivele formative;‎
‎- in coloana a doua (valutare la intrare) e indicat nivelul evidentiat de participanti in ‎fazele initiale ale activitatii formative, asa cum a fost sintetizat de coordonamentul ‎curs;‎
‎- in coloana a treia (valutare finala) a fost atribuit un punctaj care evidentiaza ‎rezultatul ajuns.‎
Scara de valutare e compusa din trei valori: 1=mic, 2=mediu, 3=mare. La baza ‎coloanelor 2 si 3 au fost sintetizate (suma a fiecarei dintre valori impartita in 7 ‎parametri), pentru a consimti o valutare de multime de termeni de valoare initiala si de ‎valore in crestere crestere.‎
In cele ce urmeaza se prezinta o fisa tip, cu indicatiile parametrice generice, pentru a ‎pune in evidenta metoda de calcul si caracteristicile informative si valutative si a ‎instrumentului adoptat.‎
Prototipul de aplicare a grilei de valutare:

‎5. Elenco Figure Professionali ‎
Responsabile del progetto: Paolo Caracciolo
Coordinatrice del corso: Elisabetta Selvazzo
Tutor: Bendis Gjonej e Katerina Cepiku
Docenti: Al Saadi Latif, Angelini Claudio, Becchetti Enzo Alfredo, Belic Zana, ‎Berbeglia Paola, Cecchini Fernando, El Ayoubi Mostafa, Farfan Maria Marta, ‎Garavini Susanna, Geraci Salvatore, Ghirelli Massimo, Giustiniani Anna, Gjonej ‎Andi, Gjonej Bendis, Guariniello Luigi, Kichelmacher Marzia, Kirkova Bistra, ‎Melchionda Ugo, Montefusco Cristina, Ramos de Sena Monteiro Maria Cecilia, ‎Romanelli Antonella, Scali Melania, Selvazzo Elisabetta, Trillò Maria Edoarda, Valeri ‎Maria Rosaria.‎